Cercetări în zona bazinelor râurilor Vedea şi Teleorman	Observaţii preliminare
Amplasamentul aşezărilor	Tell-uri de pe Valea Teleormanului
Tell-uri de pe Valea Vedei	Tell-uri de pe Valea Burdei
Tell-uri de pe Valea Pârâului Câinelui	Tell-uri de pe alte văi
Încadrare cronologică	Bibliografie

     Cercetări în zona bazinelor râurilor Vedea şi Teleorman

      Aşezările culturii Gumelniţa din vestul Munteniei, în zona bazinelor râurilor Vedea şi Teleorman erau foarte puţin cunoscute până acum un deceniu. Câteva materiale provenind din aşezările de la Balaci şi Licuriciu au fost semnalate încă din perioada interbelică, iar cercetări arheologice, relativ restrânse, au fost întreprinse în aşezările de la Zâmbreasca, Ciolăneştii din Deal şi Blejeşti.

      Cercetări recente au arătat că aria vestică a civilizaţiei gumelniţene a fost intens locuită, dovadă fiind numărul mare de aşezări de tip tell existente aici. Acest tip de aşezare se caracterizează în principal printr-o locuire de lungă durată pe un spaţiu relativ restrâns. În lucrarea sa despre judeţul Teleorman, preotul I. Spiru, semnalează aproape 80 de asemenea aşezări. În ultimii ani a fost iniţiat un program de identificare şi cartare a acestor tell-uri, până în prezent fiind verificate în teren un număr de aproape 40. Acestea au permis câteva observaţii preliminare referitoare la aşezările de tip tell descoperite în această zonă.

      Observaţii preliminare

      Astfel ele sunt deosebit de diversificate din punctul de vedere al mărimii şi al amplasamentului. Există tell-uri de mici dimensiuni cum sunt cele de la Nenciuleşti, pe Valea Vedei sau Alexandria - Izvorul Rece pe Valea Nanovului, care au diametrele în jur de 20 m şi o înălţime de circa 2-3 metri. Alte tell-uri sunt foarte mari, cum este cel de la Măgura-Bran pe Valea Clăniţei, cu diametrele de circa 90x50 metri şi o înălţime de aproximativ 11 m, sau cel de la Călineşti, pe Valea Pârâului Câinelui, cu diametrele de 100x50 m şi o înălţime de peste 10 m. Între aceste două extreme sunt numeroase tell-uri de dimensiuni mijlocii cu diametrele de 30-60 m şi înălţimile cuprinse între 3-6 m, cum sunt cele de la Ţureşti şi Vităneşti, Valea Teleormanului, Plosca, Valea Vedei (diametrele sunt măsurate la partea superioară a tell-urilor). Trebuie avut în vedere faptul că este destul de dificil de apreciat dimensiunile reale ale lor, multe dintre ele fiind alterate în special datorită lucrărilor agricole sau altor intervenţii moderne (gropi de lut, drumuri, case etc.). Pe de altă parte în zonă există numeroşi tumuli, unii de dimensiuni foarte mari, comparabile cu tell-urile de dimensiuni mai mici. Aceştia sunt plasaţi în general pe terase, dar spre sud sunt întâlniţi şi în lunci şi uneori pot fi confundaţi cu tell-urile (singura metodă de identificare a lor rămâne sondajul arheologic).

      Foarte interesante vor fi legăturile dintre tell-urile de mari dimensiuni şi cele mai mici, în sensul gravitării acestora din urmă în jurul unor mari aşezări. Astfel în jurul tell-lui de la Măgura - Bran se află la distanţe cuprinse între doi şi cinci km alte trei, Lăceni şi Vităneşti, pe Valea Teleormanului şi Alexandria - Gorgan, pe Valea Vedei.

      Densitatea acestor aşezări este relativ mare, spre exemplu în jurul Alexandriei (zona cea mai bine cercetată) pe o rază de circa 10 km există nu mai puţin de şase tell-uri.

      Amplasamentul aşezărilor

      În ceea ce priveşte amplasamentul acestor aşezări se remarcă faptul că majoritatea sunt plasate în lunca inundabilă a râurilor, de obicei în apropierea terasei, cum sunt cele de la Vităneşti, Ţureşti, Trivale - Moşteni, pe Valea Teleormanului, Siliştea - Nouă pe Valea Pârâului Câinelui sau Brebina pe Valea Vedei. Altele, cum sunt cele de la Măgura-Bran, Valea Clăniţei şi Alexandria - Gorgan, Valea Vedei sunt pe prelungiri ale terasei în lunca inundabilă. Sunt însă şi excepţii, cum este tell-ul de la Ţigăneşti, plasat pe terasa înaltă a râului Vedea. O situaţie specială o au tell-urile de la Negreni şi Slăveşti, plasate pe terasa Teleormanului, cel de la Slăveşti la circa 1 km de lunca râului, iar cel de la Negreni la circa 4 km de Teleorman. Acesta din urmă se află într-un fel de vale îngustă, pe unde curgea probabil un mic afluent al Teleormanului sau al Clăniţei. Cercetările de teren s-au concentrat în general pe văile râurilor, unde de altfel sunt plasate majoritatea tell-urilor gumelniţene. Existenţa unor tell-uri pe terase cum sunt cele de la Negreni şi Slăveni, pe cursul unor ape, azi dispărute, demonstrează că locuirea în epocă era mult mai complexă, cu importante consecinţe în ceea ce priveşte densitatea şi dinamica locuirii gumelniţene. Un alt aspect important al locuirii gumelniţene îl reprezintă amplasamentul acestor tell-uri sub aspectul vizibilităţii. Consideraţii pe această temă sunt destul de greu de făcut pentru că, pe de-o parte mediul natural s-a schimbat foarte mult de-a lungul a şase milenii, iar pe de altă parte multe tell-uri sunt plasate în imediata apropiere a aşezărilor moderne care au modificat semnificativ, în perioada relativ recentă, acest mediu. Cu toate aceste dificultăţi, datele de care dispunem par a indica o importanţă deosebită acordată amplasamentului aşezărilor de tip tell în sensul protecţiei naturale. Acest fapt este evident în cazul tell-urilor de la Vităneşti, sau a celui de la Siliştea Nouă care sunt foarte bine protejate din trei părţi de terase. Aşezarea de la Măgura-Bran, plasată pe o prelungire a terasei, este şi ea bine protejată de terase, controlând prin poziţia sa văile Clăniţei şi Teleormanului. Tell-ul de la Negreni este iarăşi edificator din acest punct de vedere, el fiind practic ascuns într-o mică vale între terase. Chiar tell-ul de la Ţigăneşti, plasat pe terasa Vedei, privit dinspre vest se confundă cu terasa.

     În condiţiile ipotetice ale existenţei unor terase împădurite şi ale unor lunci străbătute de canale care curgeau printre grinduri pline de vegetaţie, aceste tell-uri erau foarte puţin vizibile, fiind plasate în locuri bine protejate natural. Subliniem încă o dată că majoritatea lor sunt plasate la baza teraselor, uneori pe prelungiri ale lor, şi nu pe terasele înalte de unde ar fi putut domina mai uşor peisajul. Raţiunile unui asemenea comportament sunt greu de definit, poate o combinaţie de motive economice (exploatarea resurselor din luncă), de mediu (existenţa pădurilor pe terase) şi de securitate.

     Vom prezenta în continuare aşezările gumelniţene din vestul Munteniei, plasate în majoritatea lor în bazinele râurilor Vedea şi Teleorman.

     Tell-uri de pe Valea Teleormanului

     VALEA TELEORMANULUI

     1. Popeşti

     Tell plasat în lunca Teleormanului, distrus de intervenţii moderne. Diametrele erau de 40 m, iar înălţimea de 3,20 m.

Negreni vedere est	Negreni vedere sud-est

     2. Negreni, com. Tătărăştii de Jos

     Acest tell are o poziţie mai special fiind plasat într-un fel de vale îngustă, pe terasă, la circa 4 km est de valea Teleormanul. Are o formă mai neobişnuită, ovală neregulată, cu o scobitură pe latura de sud-vest. Axul lung, orientat NV-SE, are o lungime de circa 50 m. Capătul dinspre nord-vest are o lăţime de circa 35 m iar cel dinspre sud-est se îngustează până la 20 m. Înălţimea este de aproximativ 4 m.

Tătărăştii de Jos vedere est.	Tătărăştii de Jos vedere sud.

     3. Tătărăştii de Jos

     Tell-ul este plasat în lunca Teleormanului, la baza terasei, la circa 100 m de şoseaua Alexandria - Piteşti. Este înconjurat de terenuri mlăştinoase. Orientat NV-SE, are o formă ovală neregulată cu diametrele de 40X30 m şi înălţimea de aproximativ 3 m.

     4. Tătărăştii de Jos

     Tell-ul, plasat în lunca Teleormanului la baza terasei, la circa 700 m de albia râului, este distrus aproape complet de construcţii moderne. Diametrele aveau circa 40 m.

Slăveşti vedere nord-est	Slăveşti vedere sud-vest

     5. Slăveşti, com. Tătărăştii de Jos

     Tell-ul are o poziţie mai neobişnuită fiind plasat pe terasă, la circa 1 km nord-est de şoseaua Alexandria - Piteşti. Este înconjurat pe trei laturi de vegetaţie şi terenuri mlăştinoase. Orientat NV-SE, are o formă ovală alungită, cu diametrele de 35 şi 45 m. Înălţimea este de circa 5 m.

Trivale - Moşteni vedere nord-vest	Trivale - Moşteni vedere vest

      6. Trivale - Moşteni

      Tell-ul este plasat în lunca Teleormanului la baza terasei, la circa 150 m de şoseaua Alexandria - Piteşti. Este înconjurat de terenuri mlăştinoase şi canale cu apă. Orientat NV-SE are o form ă ovală cu diametrele de 40X35 m şi o înălţime de aproximativ 5,5 m.

Perii Broşteni vedere nord-est	Perii Broşteni vedere sud-vest

      7. Perii Broşteni, com. Olteni

      Tell-ul, aşezat în lunca largă a Teleormanului la baza terasei este de nord-est, are o formă relativ rotundă cu diametrul de circa 45 m şi înălţimea de 4 m.

Lăceni vedere sud-est

      8. Lăceni, com. Orbeasca

      Tell-ul este aşezat în lunca Teleormanului, într-o zonă împădurita, la circa 1 km nord-est de şoseaua Alexandria - Piteşti. Dimensiunile reale sunt greu de stabilit pentru cã tell-ul este acoperit de o vegetaţie densă. Are o formă relativ ovală cu diametrele de aproximativ 30 m pe direcţia NV-SE şi 35-40 m pe axul SV-NE. Înălţimea este de circa 4,5 m.

Vităneşt vedere nord	Vităneşt vedere sud-vest

      9. Vităneşti, com. Purani

      Tell-ul este plasat în lunca Teleormanului; la baza terasei, la circa 150 m sud-vest m de drumul ce străbate satul. Are o formă ovală neregulat ăcu diametrele de circa 40/45 m şi înălţimea medie de circa 6 m. Este înconjurat de terenuri mlăştinoase şi canale cu apă.

      Tell-uri de pe Valea Vedei

      VALEA VEDEI

Brebina vedere est	Brebina vedere vest

      10. Brebina, com. Scrioaştea

      Tell-ul plasat în luncă, la baza terasei, are diametrele de circa 25 m şi o înălţime de peste 3 m.

Plosca

      11. Plosca

      Tell-ul se află în Valea Vedei, lângă un braţ al râului, fiind înconjurat de o zonă mlăştinoasă. Orientat E-V, are diametrele de aproximativ 65X55 m, iar înălţimea circa 6 m.

Nenciuleşti vedere est	Nenciuleşti vedere sud-est

      12. Nenciuleşti, com. Mavrodin

      Mic tell plasat în apropierea terasei, relativ rotund cu diametrul de circa 25 m şi o înălţime de peste 2 m.

Alexandria-Gorgan vedere nord	Alexandria-Gorgan vedere sud-est	Alexandria-Gorgan vedere sud-vest

      13. Alexandria

      Tell-ul (Alexandria - Gorgan), parţial distrus, este plasat pe o prelungire a terasei în luncă. Diametrul pe direcţia NE-SV este de circa 25 m, iar pe direcţia NV-SE au mai rămas 21 m. Înălţimea, până la nivelul actual al luncii, este de aproximativ 12 m (zona a suferit intervenţii moderne).

Ţigăneşti vedere nord-est	Ţigăneşti vedere sud	Ţigăneşti vedere sud-vest

      14.Ţigăneşti

      Tell-ul are o poziţie mai specială fiind plasat pe terasă, într-o zonă în care aceasta coboară, fiind mărginit pe laturi de două văioage. Diametrul pe axa N-S este de circa 45 m, iar pe direcţia E-V de aproximativ 30 m. Panta vestică este supusă unui accentuat proces de eroziune. Înălţimea faţă de terasă este de circa 6 m.

Ţigăneşti vedere vest	Ţigăneşti vedere sud-vest

      15.Ţigăneşti

      Tell de mici dimensiuni plasat în lunca Vedei, în apropierea terasei, cu diametrele de circa 20 m şi înălţimea de aproximativ 2,5 m.

      Tell-uri de pe Valea Burdei

      VALEA BURDEI

Burdeni vedere nord-vest

      Pe cursul superior al râului Burdea se află tell-urile de la Surduleşti  (diametrul circa 30 m, înălţime aproximativ 1,80) (16), şi Burdeni (17)

Balaci vedere sud-est	Balaci vedere est

      18, 19. Balaci

      Două tell-uri plasate în lunca Burdei, primul distrus în mare parte de şoseaua Alexandria - Piteşti (18). Al doilea parţial distrus de un drum de acces şi amenajări modern are diametrele păstrate de 22x15 m şi o înălţime de circa 2 m (19).

Odobeasca

      20. Odobeasca, com Drăcşenei

      Tell de mari dimensiuni plasat în lunca râului Burdei, cu formă ovală, cu diametrele de circa 100X50 m, înalt de peste 10 m.

Satu-Vechi 1	Satu-Vechi 2

      21,22. Satu Vechi, com Drăcşănei

      Două tell-uri la circa 1,5 km unul de celălalt în valea Burdei. Primul este mult aplatizat de lucrările agricole, având un diametru de circa 50 m, iar înălţimea de circa 2 m (21). Celălalt plasat la baza terasei este de mari dimensiuni având pe axul lung aproape 100 m şi o înălţime de peste 10 m (22).

Drăgăneşti deVede

      23. Drăgăneşti de Vede

      Tell-ul aproape rotund, cu un diametru de circa 45 m. şi o înălţime de circa 5 m se află într-o zonă mlăştinoasă în apropierea terasei.

      Tell-uri de pe Valea Pârâului Câinelui

       VALEA PÂRÂULUI CÂINELUI

      24. Ciolăneşti din Deal, com. Ciolăneşti

      Tell în lunca inundabilă deteriorat de amenajări moderne. Diametrele erau de 40X40 m iar înălţimea de circa 3 m.

Copăceanca vedere sud-est.

      25. Copăceanca, com. Călineşti

      Tell plasat probabil pe o prelungire a terasei, afectat de lucrări agricole. Diametrele aproximativ 35X40 m, înălţimea circa 4 m.

      26. Călineşti

      Tell de mari dimensiuni, afectat de lucrări de terasare, având o formă ovală cu diametrele de aproximativ 100X50 m şi o înălţime de peste 10 m.

Siliştea-Nouă vedere est	Siliştea-Nouă vedere nord-vest	Siliştea-Nouă vedere vest

      Alte două tell-uri se află pe cursul superior al Pârâului Câinelui, la Gărăgău (27) şi Siliştea-Nouă (28).

      Tell-uri de pe alte văi

      ALTE VĂI

Tecuci vedere vest

      Pe Valea Tecuciului, în satul Tecuci, Com Balaci se află un tell cu diametrele de aproximativ 20 m şi o înălţime de circa 3 m (29).

Alexandria Izvoru-Rece vedere sud

      Pe Valea Nanovului, în apropiere de Alexandria se află un tell (Alexandria - Izvoru Rece) cu diametrele de 25X20 m şi o înălţime de circa 2 m (30).

Voievoda vedere nord

      Pe Valea Urluiului în localitatea Voievoda, com Furculeşti, în apropierea terasei, este plasat un mic tell cu diametrele de 20X15 m şi o înălţime de circa 2,5 m (31).

Măgura-Bran vedere est	Măgura-Bran vedere sud-est	Măgura-Bran vedere vest

      Pe Valea Clăniţei, la Măgura-Bran, se află unul dintre cele mai mari tell-uri din aria vestică, cu diametrele de aproximativ 90X50 m şi o înălţime de circa 11 m (32).

      Pe Valea Mozacului, la Teiu se află două tell-uri plasate în lunca inundabilă. Primul are diametrele la bază de 40 m şi o înălţime de 1 m fiind înconjurat de şanţ şi val de pământ (33). Al doilea are diametrul la bază de 50 m şi înălţimea de 1-1,20 m, fiind şi el înconjurat de şanţ şi val de pământ (34).

      Pe Valea Dâmbovnicului, la Ziduri, com Mozăceni, plasat lângă terasă, se află un tell cu diametrul la bază de 45 m şi o înălţime de 2 m. Este înconjurat de un şanţ şi val de pământ (35).

      Pe Valea Tinoasei, la Licuriciu, com Călineşti, se afla un tell, distrus de amenajării moderne. Diametrele la bază erau de 60/70 m (36).

      Pe Valea Zâmbreasca, la Zâmbreasca, este semnalat un tell (37).

      În lunca Oltului, pe malul drept al Sâiului, la Drăgăneşti - Olt, se află un tell cu. diametrele măsurate la bază de 123 m (E-V) şi 75 m (N-S), iar înălţimea de circa 3 m (38).

      Pe Valea Glavaciocului, la Blejeşti se află un tell parţial distrus cu o înălţime de 5,5 m (39).

Încadrare cronologică

      Tell-urile aparţin culturii Gumelniţa, fiind documentate toate cele trei faze: Gumelniţa A1 (timpurie), Gumelniţa A2, (mijlocie) şi Gumelniţa B1 (târzie). În unele tell-uri prezenta unor fragmente ceramice cu vegetale în compoziţie pot indica o locuire mai veche de tip Boian, dar aceasta nu este atestată până acum decât la Licuriciu şi Blejeşti. Cercetările viitoare au în vedere o serie de obiective cum ar fi geneza aşezărilor de tip tell precum şi particularităţile zonale ale evoluţiei civilizaţiei gumelniţene din vestul Munteniei.

Bibliografie:

     R. Andreescu, P. Mirea , P. Zaharia, Vităneşti, com. Purani, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 1999, Bucureşti, 2000, p. 113.

      R. Andreescu , Haită C., Mirea P., Zaharia P., Vităneşti, com Purani, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2000, Bucureşti 2001, p. 271-272.

      D. Berciu, Cercetări şi descoperiri arheologice în regiunea Bucureşti, Materiale şi Cercetări Arheologice, II, 1956, p. 493-562.

      T. Cioflan, Cercetările arheologice de la Popeşti, jud Argeş, Argessis, Studii şi comunicări, VII, Piteşti 1996, p. 5-12, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2000, Bucureşti 2001, p. 275-276.

      Vl. Dumitrescu, Alcune scoperti preistoriche nel distreto di Teleorman, Dacia, IX-X, 1945, p.531-538.

      S. Morintz, Tipuri de aşezări şi sisteme de fortificaţie şi împrejmuire în cultura Gumelniţa, SCIV, 2, 1962, p. 273-284.

      M. Nica, Z. Floroiu, Tr. Zorzoliu, M. Vasilescu, Tell-ul eneolitic gumelniţean de la Drăgăneşti-Olt, punctul Corboaica, SCIVA, 45, 1, 1994, p. 41-59.

      M. Petrescu-Dîmboviţa, Cercetări arheologice la Surduleşti, Materiale şi Cercetări Arheologice, I , 1953, p. 523-542.

      M. Petrescu-Dîmboviţa, S. Sanie, Sondajul din tell-ul gumelniţean de la Ciolăneştii din Deal, jud. Teleorman, Arheologia Moldovei, VI, Iaşi, p. 41-53

      I.Spiru, File de istorie teleormăneană, Alexandria, 1996.