|
||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Expoziţia: De ce ? Pentru cine ? Autorii expoziţiei îşi propun să prezinte această mare civilizaţie eneolitică din sud-estul Europei prin intermediul vestigiilor conservate în muzeele din România. Adresându-se publicului larg, se încearcă reconstituirea evoluţiei comunităţilor gumelniţene prin prezentarea tuturor aspectelor vieţii cotidiene într-o manieră sugestivă şi accesibilă.
Tema majoră a expoziţiei este recompunerea universului material şi spiritual al civilizaţiei Gumelniţa din perspectiva secolului XX, dar cu argumentele arheologice ale cercetării preistorice: În consecinţă, prima parte a expoziţiei se axează pe reconstituirea şi restituirea acestei culturi pentru oamenii de astăzi (oamenii de ieri se întorc printre cei de astăzi, prin intermediul arheologilor). O altă axă a expoziţiei este binomul viaţa materială (viaţa de aici) şi viaţa de dincolo, viaţa spirituală. Aşezarea şi arealul culturii Gumelniţa sunt materializate prin exponate. Cea de-a doua parte a expoziţiei (mai redusă ca amploare) este pusă sub semnul sintagmei “Oameni şi cioburi”, care prezintă muzeul şi arheologul, prin intermediul cărora trecutul şi prezentul sunt topite în cotidian. Această manifestare face parte dintr-un program cultural început încă din 1995 şi care şi-a propus să valorifice ştiinţific şi să promoveze extraordinarul patrimoniu preistoric aflat în colecţiile muzeelor din România. Programul a fost alcătuit din trei proiecte culturale: 1. Artă şi magie în preistorie la Dunărea de Jos (în colaborare cu Muzeul de Arheologie Olteniţa (1996 - 1997); 2. Civilizaţia Boian pe teritoriul României (în colaborare cu Muzeul de Arheologie Olteniţa, Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, Institutul de Studii Eco-Muzeale Tulcea, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova Ploieşti, Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti, Muzeul Brăilei (1999 - 2000). 3. O civilizaţie “necunoscută”: Gumelniţa (în colaborare cu Ministerul Culturii, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Brăilei, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Judeţean Giurgiu, Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, Complexul Muzeal “Curtea Domnească” Târgovişte, Muzeul Judeţean Argeş, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul de Istorie Galaţi, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, Muzeul Judeţean Teleorman, Muzeul de Arheologie Olteniţa.
Proiectul O civilizaţie “necunoscută”: Gumelniţa a continuat cu organizarea unui colocviu internaţional (Călăraşi, 11-13 decembrie 2000), unde arheologii preistoricieni din România şi Franţa au prezentat stadiul cercetării aşezărilor gumelniţene. Lucrările colocviului au pus în evidenţă necesitatea unei strategii comune de cercetare Gumelniţa, a tuturor preistoricienilor. În acest scop s-au stabilit coordonatele unui colocviu româno-bulgar având ca tematică “Civilizaţia Gumelniţa la nordul şi sudul Dunării” ce urma să aibă loc la Călăraşi între 26-27 februarie 2001. Din raţiuni necunoscute, partea bulgară nu a colaborat la această manifestare. Proiectul este finalizat prin editarea unui volum-catalog şi a prezentului CD-rom bilingv (român şi englez) cu toate descoperirile şi ultimele studii referitoare la cultura Gumelniţa, însoţit de imaginile color ale celor mai importante piese din expoziţie. Acest proiect nu ar fi fost posibil fără participarea extraordinară a preistoricienilor Dragomir Nicolae Popovici, Radian Romus Andreescu, Cătălin Dragoş Bem, Valentin Parnic (comisarul expoziţiei), Valentina Voinea, Stănică Pandrea, Cristian Micu, Vasile Boroneanţ, Done Şerbănescu, Pavel Mirea, Bogdan Ciupercă, conservator, Florin Rădulescu, conservator general, consiliaţi ştiinţific de Silvia Marinescu-Bîlcu. Profesionalismul, entuziasmul, colegialitatea şi o pasiune devoratoare pentru preistorie au făcut posibilă realizarea acestui proiect cultural prin fructificarea energiilor creatoare a mai multor generaţii de arheologi. Am mulţumi în mod special doamnei Silvia Marinescu-Bîlcu (Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti) care cu pertinenţă, echilibru, rigoare şi deplin profesionalism a dat o prestanţă aparte expoziţiei "O civilizaţie necunoscută: GUMELNIŢA" Un cuvânt de recunoştinţă pentru conducătorii instituţiilor participante, care au înţeles importanţa acestui demers, deopotrivă ştiinţific şi cultural, şi au pus la dispoziţie piesele cele mai valoroase din colecţii, şi specialiştii (Crişan Muşeţeanu, Dragomir Popovici şi George Trohani - Muzeul Naţional de Istorie al României Bucureşti, Traian Cliante şi Mihai Irimia - Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Ion Ioniţă - Muzeul Municipiului Bucureşti, Gavrilă Simion - I.C.E.M.Tulcea, Alexandru Vulpe - Institutul de Arheologie Vasile Pârvan - Bucureşti, Ionel Cîndea şi Valeriu Sîrbu - Muzeul Brăilei, Traian Popa - Muzeul Teohari Antonescu Giurgiu, Ecaterina Ţînţăreanu - Muzeul Judeţean Teleorman, Alexandria, Lia Maria Dulgheru - Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, Spiridon Cristocea - Muzeul Judeţean Argeş, Gheorghe Bulei - Complexul Muzeal “Curtea Domnească ’’ Târgovişte). Expoziţia este găzduită, rând pe rând, de sălile muzeelor participante în anii 2000-2001. Din 2002, manifestarea va avea un caracter internaţional, urmând a fi itinerată în Franţa, Belgia şi Marea Britanie. |